Despre salubrizarea oraşului, tineret şi politică

— Doamnă primar, cum a început anul 2014 pentru oraşul Soroca?

— Ca în fiecare an, Consiliul orăşenesc a început cu darea de seamă despre lucrul în 2013, despre succesele noastre, despre problemele cu care se confruntă CO şi locuitorii oraşului. Am convocat o şedinţa comună cu primarii comunelor implicate în proiectul de aprovizionare cu apă potabilă ca să executăm calitativ şi la timp toate lucrările de implementare a proiectului dat. Am organizat lansarea proiectului Capitala tineretului 2014, am sărbătorit Ziua eliberării oraşului Soroca de sub jugul fascist. Acum ne pregătim către alte măsuri legate de Ziua naţională a romilor, Ziua Victoriei, Ziua familiei. Desigur, după iarnă am început curăţarea oraşului, este anunţat lunarul ecologic, la care am invitat să participe toţi locuitorii oraşului, agenţii economici, minorităţile naţionale, partidele politice.

— Care sunt principalele probleme ale urbei şi ale orăşenilor, de soluţionarea cărora primăria se ocupă în primul rând?

— Cele mai greu de soluţionat sunt problema reparaţiei drumurilor şi curăţenia şi amenajarea oraşului. Ambele sunt legate de finanţare. Spre mare regret, oraşul nostru nu a primit susţinere financiară din bugetul de stat nici în 2011, nici în anii următori. Nici pentru 2014 nu sunt prevăzute surse pentru reparaţia drumurilor atât în bugetul de stat, cât şi în Fondul rutier. Numai din sursele noastre nu avem posibilitatea să efectuăm lucrări de reparaţie capitală sau construcţie a drumurilor. Vorbim doar de întreţinerea drumurilor, adică de plombare cu asfalt rece, care s-a dovedit a fi o metodă mai reuşită decât plombarea cu asfalt fierbinte. În bugetul orăşenesc pentru 2014 sunt preconizate lucrări pentru proiectare şi pentru construcţia drumului de acces de pe centura oraşului în cartierul Planul Nou. Deja este anunţată licitaţia pentru elaborarea proiectului tehnic, după ce vom cunoaşte costurile şi vom identifica surse adăugătoare din vânzarea obiectelor publice vom începe lucrările. Lipsa finanţării oraşului o consider neconstiţională şi cred că nu suntem egali prin atitudinea guvernării. În oraşul Soroca locuiesc peste o treime din populaţia raionului Soroca. Să presupunem că şi o treime din transportul din raion aparţine sorocenilor, atunci de ce legislaţia din Moldova nu prevede clar un procent oarecare, ce ar rămâne în bugetul orăşenesc pentru reparaţia drumurilor locale? Persoanele care deţin automobile şi plătesc în fondul rutier au întrebări: de ce drumurile locale pe care merg cel mai des nu sunt reparate. Această întrebare nu o aude Parlamentul RM. În anul precedent primarii din ţară au organizat proteste la care această întrebare a fost ridicată nu doar de persoana mea. Dar nu a fost rezolvată problema nici până azi. Din presă am aflat că Ministerul Transporturilor a anunţat faptul că în premieră Fondul rutier a fost repartizat după propunerile autorităţilor locale. Noi printr-o scrisoare către Parlament solicitasem finanţe pentru reparaţia drumului Aleinicov şi Calea Bălţului (o parte nefinisată), iar printr-o altă scrisoare solicitasem Ministerului Transporturilor bani pentru reparaţia intrării în oraş, inclusiv Podul Bechir, care nu corespunde deja cerinţelor şi volumului de trafic. Cu mirare am văzut în legea bugetului de stat pe 2014, prin repartizarea Fondului rutier sunt prevăzute 200 mii lei pentru reparaţia trotuarului pe lângă un monument din oraşul Soroca. În primul rând, presupun că nu toţi primarii au fost întrebaţi, presupun că cei din partea PCRM şi PL, care sunt în opoziţie, nu au fost întrebaţi. Cred că banii sunt repartizaţi pe criterii politice. În al doilea rând, potrivit legii, 50% din fondul rutier sunt repartizate în fondul republican, alte 50% în cel raional. Atunci nici trotuarele nu trebuie reparate? Ori noi vorbim de duble standarde, or, atunci când pentru un sat unde primarul este din PLDM sau PD – se poate, iar când este vorba de oraşul unde primarul este din PCRM – nu se poate.

— Să continuăm cu o altă problemă veche a oraşului — gunoiul.

— Aici trebuie să fim implicaţi toţi. În ultimul timp cred că este organizată o campanie de către PLDM, pentru că se apropie alegerile locale şi parlamentare, şi este aleasă o persoană care trebuie să fie ponegrită. Eu aş întreba: este legislaţia RM perfectă? Este necesitatea de a modifica actele normative? Oare toţi actorii: poliţia, inspectoratul ecologic, agenţii economici, locuitorii oraşului ne iubim oraşul şi îndeplinim condiţiile legii existente? Şi cât de des participăm la acţiunile de salubrizare a oraşului? Cât priveşte legislaţia — primăria nu are dreptul de a amenda persoanele care aruncă gunoi în locurile neautorizate. Procesul-verbal îl face Inspectoratul de Poliţie sau cel Ecologic, iar amenda o aplică judecătoria, în cazul în care persoana a fost surprinsă în flagrant. Aşa cazuri sunt foarte puţine, iar amenda este până la 20 unităţi convenţionale, ceea ce nu-i opreşte pe cetăţenii care aleg să arunce gunoiul după miezul nopţii, când nu-i prinde nimeni. Legiuitorul a făcut un pas spre întâmpinarea APL, astfel persoanele care nu încheie contract pentru evacuarea gunoiului trebuie să fie pedepsite, dar nu avem aşa exemple deocamdată. Acum situaţia un pic s-a schimbat cu noul conducător al ÎM Direcţia gospodăriei locativ-comunale, o parte a containerelor au fost schimbate. Căutăm limbă comună cu locuitorii pentru a identifica locuri convenabile pentru amplasarea gunoiului, evacuăm gunoiul peste o zi, adică mai des. Cât priveşte gunoiştile neautorizate, sunt evacuate din sursele primăriei preconizate pentru amenajarea oraşului, cam o dată în lună. O problemă o constituie şi aruncarea gunoiului menajer în urnele orăşeneşti, mai cu seamănă pe străzile centrale. Totuşi, cei care ne critică oare nu au observat că deja către ora 9.00 urnele din oraş, preconizate pentru hârtii, ambalaj al îngheţatei sau bomboanelor etc. sunt curăţate? Totodată solicităm locuitorilor oraşului să respecte regulile, să arunce gunoiul menajer în gunoiştile autorizate şi să respecte lucrul măturătorilor şi gunoierilor. Astfel sursele pe care le putem utiliza pentru soluţionarea altor probleme nu vor fi cheltuite săptămânal pentru evacuarea gunoiului aruncat în locuri neautorizate.

În mod special mă adresez către tineri şi părinţii care au adolescenţi să păstreze ceea ce avem în oraş. În fiecare săptămână, după discotecă, găsim bănci vandalizate, semne rutiere rupte, urnele stradale stricate. Toate acestea costă bani: urna 300 lei, banca 2500 lei, indicatorul rutier — care înseamnă viaţa cuiva — circa 800 lei… În loc să procurăm alte urne trebuie să reparăm aceste prejudicii.

Aşteptăm în acest sens să lucreze mai activ poliţia. Dar după reformă, poliţa municipală are doar 11 colaboratori, care trebuie să patruleze şi s. Zastânca. Dintre ei unul poate fi bolnav, altul în concediu, ei fizic nu reuşesc.

La acelaşi capitol vreau să menţionez că în 2013 în oraşul Soroca taxa pentru amenajarea oraşului constituia 100 lei pentru angajaţi, care îi achită angajatorul. Au fost acumulaţi la acest capitol 700 mii lei, adică doar 7000 de angajaţi care lucrează legal au achitat taxa. Bugetarii, copiii, pensionarii şi deţinătorii de patentă nu achită această taxă, aşa prevede legea, asta o spun pentru cei care zic că primăria are surse.

Cât priveşte evacuarea gunoiului, am mizat mult pe proiectul câştigat de or. Soroca în 2011. Proiectul tehnic care a costat 370 mii lei a fost executat, dar proiectul a fost stopat. Consider că intenţionat. Proiectul, care include şi zece sate din raionul Soroca, este în agenda de lucru a Guvernului pe anii 2013-2015, am primit asigurare din partea Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale că în 2015 proiectul o să fie finanţat. Deşi ne-am adresat în repetate rânduri la Guvern şi Parlament, lucrările nu au fost finanţate în acest an, pe motiv că proiectul este foarte scump. Costurile într-adevăr se apropie de 29 milioane lei, dar mă întreb: când a fost cunoscut bugetul proiectului, până la realizarea proiectului tehnic, de ce nu s-a modificat proiectul? Cred că l-au stopat pe motive politice.

Încă o problemă rămân a fi maidanezii, care sunt ocrotiţi de lege. Avem dreptul doar să-i sterilizăm, costul pentru un câine fiind de până la 800 lei sau să construim şi să-i plasăm în azil, când nu avem azil pentru bătrâni în oraş. Noi îi evacuăm, dar ei să întorc. Cred că trebuie un program special pentru sterilizarea câinilor vagabonzi, la nivel de stat şi finanţat de stat.

— Să vorbim şi despre lucruri mai plăcute. În acest an oraşul Soroca este desemnat Capitala tineretului. În legătură cu acest fapt s-au anunţat multe evenimente dedicate tinerilor, care sunt acestea?

— Vor fi desfăşurate câteva conferinţe naţionale, unele în componenţă internaţională. Parteneri în proiect sunt Ministerul Tineretului şi Sportului, Consiliul raional, CRT Dacia, astfel, unele evenimente vor fi desfăşurate conform planului ministerului, altele conform planurilor CR şi primăriei şi CRT Dacia. Altele vor fi deosebite, noi. Deja s-a desfăşurat o conferinţă pentru responsabilii pentru lucrul cu tineretul în Consiliile raionale; un seminar desfăşurat în comun cu Centrul Naţional Anticorupţie pentru tineri. Concursul anual „Miss Soroca” în acest an va desemna şi un „Mister Soroca”, iar la 1 iunie vom desfăşura un concurs în premieră „Minimiss şi Mister Soroca”. Vom serba şi Ziua familiei. Dacă ne va susţine Direcţia Generală Învăţământ Soroca, vom organiza un bal al absolvenţilor în comun pentru absolvenţii colegiilor şi liceelor din raion, unde va avea loc şi un concert cu artişti tineri din ţară.

— Este ceva asemănător cu balul absolvenţilor, organizat anual la Kremlin?

— Noi nu am făcut aşa paralele. Am început acest an cu concursul de iarnă al celor mai frumoase jucării pentru brad şi brazi hand-made. Au participat mulţi copii şi tineri. Mai urmează multe activităţi-surpriză. În anul precedent am invitat la odihnă copii din oraşele înfrăţite cu Soroca, vom continua această tradiţie. Totodată ne dorim, cu sprijinul DGÎ, să organizăm o tabără de odihnă internaţională, unde ar veni şi copii din Ucraina, România, Rusia. Vrem să continuăm tradiţia concertelor elevilor de la Colegiul E. Coca din Chişinău în instituţiile de învăţământ din Soroca. Totodată avem o înţelegere cu Teatrul Naţional de Operă şi Balet, care va aduce la Soroca piese de operă şi balet, inclusiv o premieră pe ţară adresată copiilor. În curând vor inspecta scena Palatului de Cultură pentru se asigura că e încăpătoare şi potrivită.

— Cât va costa acest proiect pe parcursul anului?

— Nu putem spune exact, apropo, este o mare problemă, aşa cred mai mulţi primari, faptul că pentru cultură, sport şi activităţi dedicate tinerilor sunt alocaţi puţini bani. Cât priveşte politicile de tineret, acestea nu înseamnă doar activităţi culturale, dar, spre exemplu, şi asigurarea cu spaţii de locuit. În 2013 au fost acordate 84 terenuri a câte 6 ari, familiilor nou-formate, pentru construcţia caselor. Vom continua şi în acest an, sunt pregătite deja 49 locuri, până la finele anului vor mai fi acordate. Am încheiat pregătirea actelor pentru a putea începe construcţia locuinţelor sociale. Este vorba de 130 de apartamente, preconizate pentru familiile tinere până la 35 ani, o parte, altă parte pentru invalizi şi familiile numeroase.

— Doamnă primar, mulţi soroceni consideră că unele evenimente desfăşurate în oraşul Soroca la care participaţi sunt provocatoare. Spre exemplu, la 18 martie, în timp ce unii soroceni v-au susţinut şi au participat la mitingul organizat cu prilejul Zilei eliberării — pentru ei, când pe principala piaţă a oraşului s-a întins şi o panglică Sf. Gheorghe de câteva sute de metri, alţi soroceni condamnă desfăşurarea a asemenea manifestaţii şi participarea dvs. Cum comentaţi?

— Noi toţi suntem diferiţi, aşa e dat de Dumnezeu. Cineva crede în Dumnezeu, cineva în alah, cineva este susţinător al altor confesiuni. Cineva este membrul PCRM, cineva al PS, PD, cineva este apolitic şi ateu, dar Constituţia RM ne egalează în drepturi şi nu limitează acţiunile cetăţenilor, nu discriminează. Atunci când o persoană cu un drapel român merge pe stradă şi vine la Monumentul lui Ştefan cel Mare să depună flori — este dreptul lui; atunci când altă persoană cu drapelul victoriei vine la monumentul eroilor căzuţi pentru apărarea patriei — este dreptul ei; când altcineva depune flori la monumentul celor căzuţi în conflictul transnistrean — este dreptul lui; cineva depune flori la mormântul evreiesc comemorând holocostul…
Pentru mulţi soroceni acest monument şi această zi sunt sfinte. Fiecare trebuie să aibă dreptul să-şi manifeste simpatiile… Fiind primar al or. Soroca eu particip la toate manifestaţiile la care participă sorocenii.

— Mulţumesc pentru interviu.

Stiri

Categorii